Acharya shri Himanshu Gaud este o lună strălucitoare a poeziei sanscrite.

S-a născut în satul Bahadurgarh din districtul Hapur din Uttar Pradesh, în 1991. A primit educația Vedelor și a scripturilor de la faimosul savant și asceț Srimukh din Sribaguru, într-un loc numit Naravar, cunoscut sub numele de Vidhanagari în orașul Narora din districtul Bulandshahr din Uttar Pradesh .

Apropo, a făcut gramatică cu Acharya, B.Ed. Și a primit doctoratul pe tema fonologiei Vedelor.
Dar el a stăpânit multe scripturi. Unicitatea vieții lor, bucuria lor de a fi cuprins, viziunea lor unică de a vedea tot felul de scene, evenimente, situații, capacitatea lor unică de a le simți se reflectă în poeziile lor. Cunoașterea multor scripturi, Puranas, Tantra etc. și propria imaginație, bunăvoința sunt vizibile în poeziile lor. Ei trăiesc în propria lor plăcere. Doar oamenii care locuiesc lângă ei sunt conștienți de parfumul lor. De obicei, văzându-i pentru prima dată, un om nu-și poate recunoaște deloc geniul savant. Pentru că trăiesc într-un mod foarte simplu. Cea mai mare caracteristică a sa este natura sa simplă și umilă. Nu se compară niciodată cu nimeni și nici nu le place să concureze cu nimeni. Nu există loc pentru ipocrizie în viața lor. De aceea, oamenii nu sunt inițial atrași de ei, dar după ce îi cunoaște cum trebuie, un om îi crede. De asemenea, rămân fericiți în fluxul vieții. În timp ce mantrele Vedelor sunt în inima lui, ghazals, cântece, dialoguri, poezii sanscrit-hindi, povești, romane sunt foarte bine amintite și, alături de ele, secretele Puranas, poveștile multor evenimente sunt prezentate în același cale. Se dezvăluie tactul de talent. Cu multă cunoaștere și talent la o vârstă fragedă, dovedește că nu este doar nașterea lor, ci virtutea câștigată la nașterea lor anterioară. Ei bine, numai după ce i-ai întâlnit, vei putea face cunoștință cu personalitatea lor. Deși acestea nu sunt deschise nimănui rapid, oricare ar deschide, ele fac cunoștință cu calitățile, talentul lor.

- Raghuvardas Shastri, un discipol al lui Acharyashree.

Comments

संस्कृत सूक्ति,अर्थ सहित, हिमांशु गौड़

यत्रापि कुत्रापि गता भवेयु: हंसा महीमण्डलमण्डनाय हानिस्तु तेषां हि सरोवराणां येषां मरालैस्सह विप्रयोग:।। हंस, जहां कहीं भी धरती की शोभा बढ़ाने गए हों, नुकसान तो उन सरोवरों का ही है, जिनका ऐसे सुंदर राजहंसों से वियोग है।। अर्थात् अच्छे लोग कहीं भी चले जाएं, वहीं जाकर शोभा बढ़ाते हैं, लेकिन हानि तो उनकी होती है , जिन लोगों को छोड़कर वह जाते हैं । *छायाम् अन्यस्य कुर्वन्ति* *तिष्ठन्ति स्वयमातपे।* *फलान्यपि परार्थाय* *वृक्षाः सत्पुरुषा इव।।* अर्थात- पेड को देखिये दूसरों के लिये छाँव देकर खुद गरमी में तप रहे हैं। फल भी सारे संसार को दे देते हैं। इन वृक्षों के समान ही सज्जन पुरुष के चरित्र होते हैं। *ज्यैष्ठत्वं जन्मना नैव* *गुणै: ज्यैष्ठत्वमुच्यते।* *गुणात् गुरुत्वमायाति* *दुग्धं दधि घृतं क्रमात्।।* अर्थात- व्यक्ति जन्म से बडा व महान नहीं होता है। बडप्पन व महानता व्यक्ति के गुणों से निर्धारित होती है, यह वैसे ही बढती है जैसे दूध से दही व दही से घी श्रेष्ठत्व को धारण करता है। *अर्थार्थी यानि कष्टानि* *सहते कृपणो जनः।* *तान्येव यदि धर्मार्थी* *न भूयः क्लेशभाजनम्।।*...

Sanskrit Kavita By Dr.Himanshu Gaur

संस्कृत क्षेत्र में AI की दस्तक

ए.आई. की दस्तक •••••••• (विशेष - किसी भी विषय के हजारों पक्ष-विपक्ष होते हैं, अतः इस लेख के भी अनेक पक्ष हो सकतें हैं। यह लेख विचारक का द्रुतस्फूर्त विचार है, इस विषय पर अन्य प्रकारों से भी विचार संभव है। ) ****** पिछले दशकों में किसी विद्वान् के लिखे साहित्य पर पीएचडी करते थे तब प्रथम अध्याय में उस रचयिता के बारे में जानने के लिए, और विषय को जानने के लिए उसके पास जाया करते थे, यह शोध-यात्रा कभी-कभी शहर-दर-शहर हुआ करती थी! लेकिन आजकल सब कुछ गूगल पर उपलब्ध है, आप बेशक कह सकते हैं कि इससे समय और पैसे की बचत हुई। लेकिन इस बारे में मेरा नजरिया दूसरा भी है, उस विद्वान् से मिलने जाना, उसका पूरा साक्षात्कार लेना, वह पूरी यात्रा- एक अलग ही अनुभव है। और अब ए.आई. का जमाना आ गया! अब तो 70% पीएचडी में किसी की जरूरत भी नहीं पड़ेगी। बेशक नयी तकनीक हमें सुविधा देती है, लेकिन कुछ बेशकीमती छीनती भी है। आप समझ रहे हैं ना कि कोई व्यक्ति आपके ही लिखे साहित्य पर पीएचडी कर रहा है और आपकी उसको लेश मात्र भी जरूरत नहीं! क्योंकि सब कुछ आपने अपना रचित गूगल पर डाल रखा है। या फिर व्याकरण शास्त्र पढ़ने के लिए...

Himanshu Gaur

Search This Blog